Articolul cu indexul: 272

Titlu: Soimos - Culmea Soimos - Varful Highis - Casoaia - schit Feredeu - Siria - 29-30.03.2008

Satui de viscol si zapada uda ne hotaram sa iesim in intampinarea primaverii, mergand mai spre sud si coborand la altitudini mai reduse, si anume in vestul Muntilor Zarand. Sambata ne trezim mai devreme decat in restul saptamanii ca sa prindem trenul de ora 5 ce ne debarca pe la 7:40 in Arad. Dupa ce ratacim disperati pe alte linii in cautarea trenului nostru, revenim pe peronul de unde am coborat ca sa urcam in trenul de 7:50 cu directia Simeria. Debarcam impreuna cu cei de la Asociatia Veniti cu Noi din Arad in halta Soimos si pana la intrarea pe Valea Soimos, circa 3km ne pierdem si noi prin multime, urmand ca la Casoaia sa ne intalnim din nou cu ei, sa ne mai povestim cu un simpatic veteran al grupului, pe care-l cunoscusem cu vreo trei ani in urma la Vasoaia. Urcam pe o vreme splendida, fara nori, la impunatoarele ruine ale cetatii Soimos, mult mai bine conservate ca oricare rest de cetate de pe la noi din judet. Dupa un indelung popas de admirat si pozat, urmam marcajul banda albastra, mai slabut la inceput, inlocuit din plin cu stegulete de lana, de la o turma ce se pare ca a pieptanat zona sau ele sau pieptanat in tufele dese de porumbele. Au urmat 24km de poteca monotona tot prin padure, prin fasait de frunze uscate, zumzait de bondari, ciripit vesel de pasarele si miresme de flori, schimband marcajul banda din albastru in rosu, apoi un scurt galben si in final triunghi rosu pe care coboram impreuna cu o membra veterana a clubului pana la Casoaia. Casoaia nu e o casoaie cum ii spune numele ci o gramada de casute de lemn, la care ne cazam si noi. Ne destindem seara la povesti, bere, suc, foc, carnati, chitara, balul pijamalelor si pe la 22 ne retragem obositi in saci. O noua zi frumoasa si suntem iar la drum, prin acelasi gen de peisaj, adaugand in drumul spre ruinele de la Siria, schitul Feredeu, de fapt o manastire in devenire, cu drum asfaltat ce urca pana la ea. Plecam in continuare pe cruce albastra in zumzet de motoare, ce ne-au cam stresat toata ziua. Ajunsi pe la doua la ruine, mai putin spectaculoase ca Soimos, dar se pare mai cunoscute, dupa cata lume se invarte prin zona, mai motaim la soare pana sa ne dam drumul spre sat si spre trenul de sase ce ne duce din nou printre betoane.

Etichete: Zarand primavara perpedes 2008