Zona care personal mie îmi place cel mai mult, un adevărat muzeu al satului în aer liber, care din păcate e pe ducă, zona în care mai pot fi văzute laolaltă şuri cu acoperiş de paie, care cu roţi de lemn, stupi din pământ, mori de apă, vâltori –vechile “maşini de spălat”, fântâni de lemn cu cumpănă, troiţe de lemn sau piatră, mici bisericuţe la care se ajunge numai pe jos ( bisericile din Dealul Geoagiului, Popeşti, Valea Inzelului, Cheia) e cea cuprinsă între Râmet – Olteni - Brădeşti – Ponor – Ilieşti – Necrileşti - Faţa Pietrii din Munţii Trascău. Din păcate multe din şuri sunt părăsite, şi din acestă cauză se degradează rapid. Dacă e o iarnă mai grea, acoperişul de paie nu mai rezistă sub greutatea zăpezii, iar de reparat nu mai are nimeni interesul şi nici cunoştinţele necesare, în cel mai bun caz acoperişul fiind înlocuit cu unul din plăci de azbest, fiind mult mai puţină manoperă pentru acesta decât la lucrul cu paie (nici paiele nu mai sunt la îndemână, cândva pe terasele care se văd pe mulţi versanţi din Trascău se cultivau cereale, în special grâu de primăvară, deci aveau materia primă la îndemână).

Sură lângă dolina Vanătarea - Trascău

Sură din Hârbeşti - Trascău ( între timp coşniţa-stupul simplu făcut din nuiele lipite cu pământ, ce apare în poză, a dispărut)

Suri din Valea Inzelului - Trascău

Sură din Dealul Geoagiului - Trascău

Sură din cătunul După Deal - Trascău

În afară de Trascău, întâlniţi şuri cu acoperiş de paie în zona dintre staţiunea Băişoara - Rezervaţia Scăriţa-Belioara – Poşaga (Muntele Mare-Gilău); şuri răsfirate pe culmile Munţilor Metaliferi; în capătul estic al Munţilor Zarand - zona Obârşia; în Pădurea Craiului - în Depresiunile carstice Ponoară, Ponoraş, zona satului Zece-Hotare (mare parte din ele în stare avansată de degradare) şi cele mai multe (8 şuri) aflate pe platoul carstic cuprins între V. Lazuri şi Sohodol; în Vlădeasa (pe culmea ce desparte Valea Iadului de Valea Drăganului: pe culmile din zona Vf. Scoruşetului: Dl. Merişorului (unde am numărat nu mai puţin de 7 şuri), Dl. Micău, Dl. Murii şi câteva în zona Dealu Caprei – Dealu Rotundu; pe Dl. Mincii urcând din Tranişu pe marcaj bandă albastră) şi câte una-două rătăcite pe câteva culmi din Bihor (cătun Pânteşti, Casa de Piatră, Gheţar, Costeşti, Cobleş). Marea majoritate sunt mai greu de găsit, căci nu duce nici un marcaj turistic pe la ele. In zona Platoului Gheţari - Casa de Piatră, şurile au acoperiş din cetină de brad şi aşchii, căci aici nu se cultivau cereale, în schimb cetina era uşor de procurat. Aceasta însă nu forma un strat impermeabil astfel că se intercalau straturi din aşchiile ce rămâneau în urma tăierii copacilor pentru doage.

Suri din zona cuprinsă între Băişoara şi rezervaţia Scăriţa-Belioara

Suri lângă satul Ponoară - Pădurea Craiului

Suri părăsite pe Platoul Ponoraş - Pădurea Craiului

Suri de pe Dl. Căpăţânosu (zona sat Sohodol)  - Pădurea Craiului

Sură din lemn tencuită cu lut

Sură de pe Platoul Runcuri - Pădurea Craiului

Sură din Pânteşti - M. Bihor

Sură pe Dl. Merişorului - Vlădeasa

Pe lăngă aceste muzee în aer liber pe cale de dispariţie se pot vizita o serie de muzee etnografice unde vă puteţi face o părere despre viaţa şi ocupaţiile din trecut ale locuitorilor din Apuseni: -          în Lupşa, pe Valea Arieşului - Muzeul etnografic Pamfil Albu cu peste 6000 de exponate, multe din ele cu valoare deosebită, adăpostite într-o casă tradiţională construită în 1872. -          la Almaşu Mare nr. 209, în Metaliferi se poate vizita un muzeu etnografic particular – Muzeul Emilian Achim cu peste 4000 de exponate -          un iubitor de “vechituri” găsiţi şi în Chişcău, lângă Peştera Urşilor, unde dl. Aurel Flutur a înfiinţat un muzeu etnografic particular “La Fluturi” cu peste 2000 de exponate

-        în Rimetea -Trascău (vechi centru de exploatare şi prelucrare a fierului) există un Muzeu de Etnografie şi două case muzeu (Ida Vigh si Anna Komives) -          Colecţia muzeală a Mănăstirii Râmeţ şi cea din curtea bisericii Cetea -          muzeu de meşteşuguri populare amenajat într-o casă tradiţională veche din Gheţar -          mic muzeu al satului amenajat de localnici din satul Răchiţele într-o sala de clasă -          Muzeul memorial „Avram Iancu” din localitatea cu acelaşi nume (aflat în -          Casa memorială a lui Horea din Fericet -          mici muzee etnografice în Brădeşti şi Întregalde -          alte colecţii particulare în Brădet – colecţia Gavrila Mirela, în Cib – colecţia Olea, în Stremţ nr.88 – expoziţia etnografică Popa Achim -          Casa muzeu "Lada de zestre" – Ribiţa -          Muzeul de istorie "Avram Iancu" din Câmpeni -          Muzeul Mineritului din Roşia Montană -          Muzeul Aurului din Brad